Din aproape 800 de posturi, au rămas mai puțin de 650!

Din cele 796 de posturi disponibile în Senat la începutul anului, doar 649 au fost păstrate, dintre care 31 sunt neocupate, rezervate pentru persoane suspendate de drept. Reducerea masivă s-a făcut prin „normarea corectă” și eliminarea consilierilor de pe lângă comisii și cabinetele demnitarilor.

Economie de 17,5 milioane lei anual – dar cât înseamnă asta pentru români?

Suma de 17,5 milioane de lei pe an economisită, adică aproximativ 3,5 milioane de euro, poate părea mică la prima vedere. Totuși, această cifră reprezintă mai mult decât bani „pierduti” pe hârtii inutile – este echivalentul a aproape jumătate din costul unui pasaj rutier nou în București!

Și asta doar într-un singur an, doar la o instituție!

Ce ar însemna dacă astfel de economii s-ar face în toate instituțiile statului?

Gândiți-vă: câte proiecte de infrastructură au fost amânate sau anulate din cauza lipsei banilor? Câte pasaje, școli sau spitale s-ar fi putut construi cu banii „pierduți” în sistemul public din cauza ineficienței și supradimensionării?

Și, totuși, Senatul funcționează în condiții bune cu mai puțini angajați

Potrivit conducerii Senatului, instituția funcționează bine cu această nouă structură mai suplă, iar înregistrarea electronică a prezenței la serviciu este acum o realitate.

Mulțumiri și provocări

Conducerea Senatului le mulțumește colegilor pentru că au dus la capăt procesul dificil, însă întrebarea rămâne:

De ce a durat atât de mult? De ce s-au tolerat ani de zile cheltuieli inutile și posturi nejustificate?

Este momentul să ne întrebăm cu toții: câte alte instituții publice pot fi reorganizate inteligent pentru a economisi sume uriașe, care să fie folosite în proiecte reale, pentru cetățeni?