România înregistrează cea mai puternică scădere a numărului de microîntreprinderi de la perioada pandemiei. După mai multe valuri de modificări fiscale și restricții introduse în ultimii ani, regimul de impozitare destinat firmelor mici și-a pierdut o mare parte din atractivitate.

Datele arată că, la finalul primului trimestru din 2026, mai erau doar 263.787 de microîntreprinderi, față de aproape 913.000 înregistrate în 2022, ceea ce înseamnă o diminuare de aproape 650.000 de firme.

Declinul a continuat și în acest an. Față de sfârșitul lui 2025, numărul microîntreprinderilor a scăzut cu încă 39.928, de la 303.715 la 263.787, pe fondul noilor modificări fiscale intrate în vigoare.

Principala cauză o reprezintă restricțiile introduse pentru îndeplinirea jaloanelor asumate prin PNRR. În ultimii ani, plafonul maxim al veniturilor pentru încadrarea ca microîntreprindere a fost redus treptat de la 1 milion de euro la doar 100.000 de euro. În același timp, au fost impuse condiții suplimentare privind structura acționariatului, existența angajaților și combaterea fragmentării artificiale a afacerilor.

Regimul de impozitare pentru microîntreprinderi a fost conceput pentru a sprijini firmele mici, printr-o fiscalitate mai redusă decât impozitul pe profit. Însă modificările repetate au determinat numeroase companii să treacă la impozitul pe profit sau să iasă complet din categoria microîntreprinderilor.

La finalul anului trecut, Guvernul a simplificat sistemul prin eliminarea cotelor de 1% și 3%, păstrând o singură cotă de 1% pentru firmele cu venituri de până la 100.000 de euro anual. Totodată, au fost introduse și unele facilități punctuale, însă acestea nu au reușit să oprească tendința descendentă.

Evoluția ridică semne de întrebare cu privire la impactul reformelor fiscale asupra mediului antreprenorial, în condițiile în care microîntreprinderile reprezintă una dintre cele mai importante categorii de afaceri din economia României. Un material sustinut de www.banipecard.ro