Dacă un consumator a murit înainte să-i fie emisă factura sau înainte de a fi fost făcută plata, facturile de utilități ale persoanei decedate nu sunt „iertate”. În astfel de situații, plata facturilor de utilități revine moștenitorilor persoanei decedate.

Plata facturilor de utilități pentru persoanele decedate, o datorie a moștenitorilor

„Noul Regulament ANRE de furnizare a energiei electrice, în vigoare din februarie 2023, nu mai prevede reguli speciale pentru situația decesului titularului de contract. Oricum, prevederile în vigoare până în anul 2021 nu reglementau ce se întâmplă cu consumul înregistrat până la deces, ci alte aspecte (obligația moștenitorului de a notifica decesul, obligația furnizorului de a încheia cu acesta un contract de furnizare a energiei electrice pe durată limitată). În esență, contravaloarea consumului înregistrat până la data decesului, fie că a fost facturat ori nu, reprezintă o datorie a moștenirii care se suportă de către succesorii universali sau cu titlu universal”, a explicat avocatul Alexandru Iorgulescu.

„Obligația de acoperire a consumului nu dispare”

Avocatul subliniază faptul că obligația de acoperire a consumului nu dispare, ci se transmite moștenitorilor.

„La acest moment, nu există prevederi care să împiedice preluarea contractului de către moștenitor, și nici încheierea unui contract nou de către cel din urmă, situația decesului putând fi reglementată prin clauze specifice în contractul de furnizare, sub rezerva că nu sunt contrare prevederilor din contractul-cadru ori actele normative aplicabile în vigoare”, a mai explicat specialistul.

Procedura pentru firmele care „mor”

În cazul în care consumatorul este o firmă, iar aceasta intră în faliment, „furnizorul de energie electrică va deține o creanță împotriva consumatorului falit ce va fi recuperată potrivit regulilor procedurii insolvenței”.

„Dreptul de a deduce creanța în procedura insolvenței subzistă indiferent dacă furnizorul a facturat sau nu consumul. Creanța va fi înscrisă în Tabelul Creditorilor pe baza cererii furnizorului, ori va beneficia de tratamentul de creanță curentă (creanță născută în timpul procedurii de insolvență şi care are dreptul de a fi plătită cu prioritate conform documentelor din care rezultă)”, explică avocatul Alexandru Iorgulescu.

Pentru a stabili dacă este o creanță anterioară deschiderii procedurii insolvenței sau de una curentă, este important să se stabilească momentul prestării serviciului.

„În ipoteza în care serviciul a fost prestat atât înainte, cât și ulterior deschiderii procedurii, furnizorul va fi înscris în Tabel cu creanța istorică pentru energia furnizată anterior deschiderii procedurii, iar pentru energia livrată după data deschiderii procedurii va beneficia de dreptul de fi plătit cu prioritatea aferentă creanțelor curente”, a mai explicat avocatul.

„Eșalonarea, un beneficiu acordat clientului vulnerabil”

Iorgulescu a menționat faptul că eșalonarea plății facturilor este un beneficiu acordat clientului vulnerabil.

„Acesta este clientul care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale”, a specificat avocatul.

Potrivit acestuia, clientul vulnerabil are dreptul să beneficieze de această facilitate, la cerere, pe o perioadă de minimum trei luni sau convenită de părți.

„Deopotrivă, potrivit dispozițiilor din Regulamentul de furnizare ANRE, furnizorul este obligat să accepte plata eșalonată în cazul în care emite factura cu întârziere pentru o perioadă cel puțin egală cu perioada de facturare”, a mai explicat specialistul.

Condițiile în care poate fi făcută deconectarea

„Deconectarea de la furnizare în cazul neplății facturilor intervine pentru toți clienții, cu excepția celor vulnerabili în perioade de criză energetică, în cazul în care s-a împlinit termenul de 30 de zile de la data scadenței și suma menționată în factură nu a fost contestată de client”, a mai explicat avocatul Iorgulescu.

Potrivit specialistului, „în acest din urmă caz, dreptul furnizorului de a întrerupe furnizarea de energie se suspendă pe perioada soluționării plângerii, reluându-și cursul de la data comunicării clientului soluției de respingere a plângerii”.

„Deconectarea nu poate surveni, însă, decât ulterior comunicării clientului de către furnizor a unui preaviz de deconectare în cuprinsul căruia se menționează termenul limită până la care clientul are posibilitatea să achite sumele restante. Împlinirea termenului prevăzut în preavizul de deconectare determină întreruperea alimentării cu energie electrică. Mai mult, în ipoteza în care clientul refuză să îndeplinească obligațiile contractuale asumate, furnizorul are dreptul să rezilieze contractual”, a mai arătat avocatul Alexandru Iorgulescu.