O hartă recentă privind indicele puterii de cumpărare din România ridică o întrebare interesantă: cât de bine reușesc statisticile să surprindă realitatea economică dintr-un județ?
Conform datelor NIQ Purchasing Power 2025, diferențele regionale din România rămân mari, iar zonele cu infrastructură mai bună, conexiuni economice puternice și apropiere de piețe dezvoltate tind să fie avantajate. Studiul măsoară puterea de cumpărare prin venitul disponibil estimat pe locuitor, după taxe și contribuții, incluzând și anumite beneficii sociale.
Pe hartă, județul Bistrița-Năsăud nu apare printre liderii naționali. Dar dacă privim realitatea de zi cu zi din oraș și județ, apar câteva semne de întrebare.
Apartamente de mii de euro pe metrul pătrat și tranzacții care sfidează clasamentele
În ultimii ani, piața imobiliară din Bistrița a cunoscut o dezvoltare accelerată. Sunt proiecte rezidențiale noi, mii de apartamente construite sau aflate în diferite faze de execuție, iar o parte dintre acestea se tranzacționează la valori care se apropie de cele din județe aflate mult mai sus în clasamentele economice.
Prețuri de 1.600–2.000 euro pe metrul pătrat construit nu mai sunt o raritate pentru anumite proiecte, valori care ridică o întrebare simplă:
Dacă puterea de cumpărare este atât de redusă, cine cumpără aceste locuințe?
Mai ales că piața vorbește despre tranzacții realizate cu bani proprii, nu doar prin credite. Apartamentele sunt achiziționate, proiectele continuă să apară, iar dezvoltatorii investesc în continuare.
Străzile spun și ele o poveste
Un alt indicator vizibil este parcul auto. Mașini premium și modele de lux au devenit o prezență obișnuită pe străzile din municipiu și județ.
Desigur, o mașină scumpă nu înseamnă automat avere: poate fi cumpărată prin leasing, credit sau poate proveni din alte surse de venit. Dar volumul acestor achiziții arată că există capital în circulație.
Sunt statisticile greșite?
Nu neapărat. Dar poate că ele surprind doar o parte din realitate.
Indicii de putere de cumpărare sunt instrumente statistice construite pe venituri declarate, date economice și modele de consum. Ei nu surprind întotdeauna perfect banii proveniți din antreprenoriat, investiții, activități independente, economii acumulate, venituri din străinătate sau tranzacții imobiliare.
Într-un județ unde există antreprenori locali, firme care au crescut, oameni care lucrează în străinătate și investesc acasă, imaginea poate fi mai complexă decât un simplu clasament.
Lecția ultimilor ani: infrastructura schimbă economia
Ca de fiecare dată, se confirmă faptul că zonele cu acces mai bun la infrastructură, coridoare economice și apropiere de piețe dezvoltate au un avantaj.
Cei care au investit în imobiliare în ultimii ani au observat acest lucru: orașele care atrag oameni, investiții și locuri de muncă dezvoltă o economie proprie, uneori înainte ca statisticile oficiale să reflecte complet schimbarea.
Poate că întrebarea corectă nu este dacă Bistrița-Năsăud este un județ „sărac” sau „bogat”.
Poate întrebarea este:
Cât din economia reală se vede în statistici și cât rămâne ascuns în spatele cifrelor?
Material realizat cu sustinerea www.banipecard.ro