Joburi la stat – Avantaje 

Presiune scăzută. Ai task-uri de făcut, dar deadline-urile nu sunt atât de apăsătoare ca în sistemul privat unde veniturile depind exclusiv de ceea ce livrezi clienților și de timpul în care faci asta. Chiar dacă ritmul de lucru e mai liniștit asta nu înseamnă că poți amâna responsabilitățile, pentru că jobul tău ar putea deveni apăsător.

Mai mult timp pentru tine. Programul de lucru este de 8-9 ore, cu o oră pauză de masă, atât la privat, cât și la stat. Instituțiile publice au un program de lucru cu publicul cuprins între 8.30 și maximum 16.30, iar în zilele de vineri acest program este chiar până la ora 13.30. Desigur, că pe lângă programul de lucru cu publicul, angajații au și documente de realizat, dar programul de lucru, de regulă, nu depășește ora 17.00, ceea ce înseamnă mai mult timp pentru viață personală. Pauza care include și pauza de masă este bine definită, între ora 12.00 și ora 14.00.

Stabilitate. Concedierile sunt mai rare și, de regulă, vin ca urmare a unor restructurări în masă sau ca urmare a unor crize economice. De exemplu, în timpul stării de urgență și în timpul stării de alertă, angajații din sistemul de stat nu au fost afectați de disponbilizări și nici de șomaj tehnic așa cum au fost afectați cei din sistemul privat. Deși au fost diferite planuri pentru a trimite și bugetarii în șomaj tehnic, până la urmă a fost considerată o măsură lipsită de fezabilitate, pentru că nu s-ar fi putut aplica unitar tuturor categoriilor de bugetari, mulți fiind în linia întâi. O astfel de situație arată că locul de muncă într-o instituție de stat este mai sigur poate decât în mediul privat. În plus, evaluările în instituțiile de stat nu sunt atât de minuțioase ca în mediul privat, unde neatingerea unor obiective poate duce la sancțiuni salariale și chiar concediere. 

Mai multe zile libere. Te bucuri de așa numitele punți pe care Guvernul le acordă lucrătorilor la stat. În companiile private este necesar să-ți iei concediu pentru a crea punți între zilele libere legal.
În cursul anului 2019, Legea nr. 153/2019 a introdus în legislația muncii din țara noastră obligația Guvernului de a stabili anual liberele suplimentare pe care le vor primi lucrătorii la stat într-un an. Acestea sunt stabilite prin hotărâre de Guvern, până cel mai târziu la jumătatea lunii ianuarie. Executivul poate să hotărască dacă lucrătorii la stat beneficiază de așa-numitele „punți”. 

De exemplu, la sfârșitul anului trecut, Guvernul a stabilit ca lucrătorii din sistemul bugetar să aibă două zile libere în plus, 27 decembrie 2019 şi 3 ianuarie 2020, acestea urmând să fie recuperate. Prin urmare s-au bucurat de o minivacanță începând de miercuri, 25 decembrie, până duminică, 29 decembrie și de o altă minivacanță între 1 ianuarie 2020 și 5 ianuarie. În sistemul privat aceste zile libere acordate în plus bugetarilor, pe lângă sarbătorile legale prevăzute în Codul Muncii, nu sunt obligatorii și rămân la latitudinea angajatorului.

Pentru anul 2020, singura zi liberă suplimentară pentru bugetari este cea de care aceștia au beneficiat deja în data de 3 ianuarie. Guvernul ar fi trebuit să stabilească până cel mai târziu la data de 15 ianuarie toate zilele libere care vor fi acordate în 2020, înainte sau după sărbătorile legale, astfel încât bugetarii, dar și firmele din turism să poată ști când vor exista minivacanțe. O astfel de hotărâre nu a fost emisă pentru că, potrivit calendarului sărbătorilor legale, anul acesta nu mai există nicio altă zi care să poată fi considerată punte pentru o minivacanță. 

Prestigiu. Să pui CV experiența într-o instituție guvernamentală, la nivel de stat sau la nivel central înseamnă, în limbaj popular, să dai greutate prezentării tale profesionale.  Ai un plus și dacă ai avansat în această instituție.

Joburi la stat – Dezavantaje

Procesul de selecție. Locurile de muncă în sectorul bugetar sunt disponibile public pentru fiecare județ, dar procesul de selecție este destul de lung și greoi.
De exemplu, pentru un post de secretar într-o instituție de învățământ din București, este nevoie post să îndeplinești următoarele condiții generale, conform art. 3 al Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 286 din 23 martie 2011, cu modificările și completările ulterioare:

 a) cetățenia română, cetățenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparținând Spațiului Economic European și domiciliul în România;

b) cunoaște limba română, scris și vorbit;

c) are vârsta minimă reglementată de prevederile legale;

d) are capacitate deplină de exercițiu;

e) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinței medicale eliberate de medicul de familie sau de unitățile sanitare abilitate;

f) îndeplinește condițiile de studii și, după caz, de vechime sau alte condiții specifice potrivit cerințelor postului scos la concurs;

g) nu a fost condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului ori contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcției, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea.

Acestea sunt în mare parte și cerințele pentru posturile din sistemul privat, singura diferență fiind poate obligativitatea de a avea cetățenie română. 

Lucrurile devin mai complicate când vine vorba de documentele pe care trebuie să le pregătești pentru joburi la stat. Nu poți aplica doar cu CV-ul, ci pe lângă acesta, ai nevoie de: 

• cererea de înscriere la concurs adresată conducătorului autorității sau instituției publice organizatoare;
• copia actului de identitate sau orice alt document care atestă identitatea, potrivit legii, după caz;
• copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor și ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, precum și copiile documentelor care atestă îndeplinirea condițiilor specifice ale postului solicitate de autoritatea sau instituția publică;
• carnetul de muncă sau, după caz, adeverințele care atestă vechimea în muncă, în meserie și/sau în specialitatea studiilor, în copie;
• cazierul judiciar sau o declarație pe propria răspundere că nu are antecedente penale care să-l facă incompatibil cu funcția pentru care candidează;
  adeverință medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unitățile sanitare abilitate;

 În plus trebuie să plătești și o taxă de înscriere la concurs de 100 RON, lucru care nu este valabil și când aplici pentru un job în sistemul privat.

Toate aceste documente sunt obligatorii și lipsa unuia dintre ele te descalifică pentru intrarea în concurs. În plus datele de depunere a dosarelor, de concurs și de interviu sunt clar stabilite și destul de strânse între ele și nu pot fi negociate cu angajatorul, așa cum se poate întâmpla în sistemul privat. Concursul constă într-o probă teoretică pentru care există biografie. Spre deosebire, în sistemul privat proba este mai degrabă practică, constând într-o campanie, în scrierea unor linii de cod, în realizarea unui buget.

Salariile. Părerea generală este că salariile pentru joburi la stat sunt mai mici la stat decât la privat. Adevărul este undeva la mijloc și salariul depinde foarte mult de domeniul în care lucrezi, de funcție și de nivelul de carieră. De regulă, angajații entry-level, și cei cu funcții de conducere au câștiguri mai mici la stat decât la privat.

În plus, la stat este dificil să-ți negociezi salariul, sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat este stabilit prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative, conform articolului 162, alineatul 3 din Codul Muncii.

Salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare, sporurile şi alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaţionale de funcţii bugetare, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, precum şi pentru funcţiile de demnitate publică, sunt prevăzute în anexele nr. I – IX ale Legii Nr. 153/2017. Sursa ejobs.

Salariile din sistemul bugetar trebuie să respecte o serie de principii, printre care: principiul legalităţii, principiul nediscriminării, principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală; principiul importanţei sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor; principiul ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate; principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul asigurării predictibilităţii salariale pentru personalul din sectorul bugetar; principiul sustenabilităţii financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru. Aceste principii ajută la acordarea unor salarii egale pentru muncă cu valoare egală în același domeniu, dar și limitează măririle de salarii.

Stilul și mediul de lucru. Un dezavantaj ar putea fi ritmul de lucru leneș din birourile guvernamentale. De multe ori jobul tău se limitează la a-ți face treaba în termenul stabilit. Nimeni nu te întreabă dacă-ți place ce faci cum te simți. În schimb în sistemul privat, există o grijă a managerilor față de oamenii din echipele lor, au loc întâlniri one-to-one, se fac planuri de carieră, au loc întâlniri în echipe.

Evaluările și promovările. Muncești și te aștepți la aprecieri pentru munca ta, indiferent dacă faci asta pentru o companie publică sau privată. Oamenii care au joburi la stat spun că adesea trec neobservați, pentru că evaluările se pierd în proceduri birocratice sau se fac cu întârziere.